Summer break

Ce face un crestin vara

Sa terminat vara...
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-10-14 23:07
... asa ca am inceput un nou proiect (bigger and better) : http://thenearrevival.blogspot.com/ Vă aştept acolo.

Valea umbrei morţii
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-09-09 15:39
Oamenii mor - un adevăr universal cunoscut şi acceptat, în special este vorba de necunoscuţi. Cînd persoanele în cauză sunt rude sau cunoştinţe totul se schimbă.






Creştin (în adevăratul sens al cuvîntului). 24 de ani. Fiul pastorului.
Îl cunoşteam doar din vedere şi totuşi moartea lui m-a afectat atît de mult. Nu trecea nici o zi fără să mă gîndesc la asta. Pe măsură ce aflam mai multe; despre modul în care a murit sau care a fost ultima rugăciune pe care a rostit-o în biserică, simţeam cum prăpastia dintre mine şi Dumnezeu se măreşte.

DE CE ?
'chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii '...
V-aţi întrebat vreodată ce vrea să zică 'valea umbrei morţii' ? Omul este singură fiinţă de pe planeta conştientă de propria mortalitate. Doar noi putem ajunge în locul acela întunecat şi înfricoşător. Cînd se citeşte la înmormîntări, pasajul ăsta este adresat celor vii, nu celor morţi. Valea umbrei morţii? Been there!
'nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine.'
Vi s-a întîmplat vreodată să fiţi supăraţi pe Dumnezeu? Mie da. Pentru că, în calitate de copil al Lui, nu beneficiez de nici un fel de imunitate faţă de moarte (măcar în tinereţea mea) , pentru că nu am nici o garanţie că mîine dimineaţă mă voi trezi. Vestea proastă e că nu voi primi niciodată o astfel de garanţie, în schimb primesc o promisiune repetată de nenumărate ori în Bibile (ca să îmi intre bine în cap, şi e valabil şi pentru voi ) : Eu voi fi cu tine , zice Domnul oştirilor.





CE AM ÎNVĂŢAT:
1. să spun îm fiecare dimineaţă 'Mulţumesc pentru încă o zi!'. Spuneam asta şi înainte dar acum chiar înseamnă ceva.

2. Că Dumnezeu a decis momentul morţii lui aşa cum va decide momentul morţii mele.Chiar dacă acesta va fi la 24 sau la 89 de ani mă rog ca înainte, să pot ajunge să spun din toată inima : Dacă trăiesc, pentru Domnul trăiesc şi dacă mor pentru Domnul mor. Deci fie ca trăiesc, fie că mor, sunt a Domnului (Romani 14:8 personalizat)

Băile Tuşnad 2007
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-09-04 19:43
Iei un grup de studenţi americani, le faci cunoştinţă cu un grup de studenţi romîni and you let the magic happen. Cam asta a fost ideea care a stat la baza taberei organizate de Fitziuca vara asta.





În caz că vă întrebaţi ce fac tipii din imagine, răspunsul e că dansează ca Bebeluşele din Cronica Cîrcotaşilor (deşi n-am reuşit nici pînă acum să-mi dau seama care a fost faza cu chestiile alea roşii de pe capul lor). This was the fun part.




Nu vă faceţi griji, am facut şi lucruri serioase. De pildă am fost la seminarii care au avut ca subiect identitatea noastră în Hristos, am facut evanghelizare (în echipe de cîte 2, înarmaţi cu o broşură şi o Biblie, bîntuiam prin oraş sîcîind oamenii care se încumetau să vb cu noi). Forget extreme sports, poate fi ceva mai înspăimîntător decît sa te duci la un om pe care îl vezi pentru prima dată în viaţă şi să-i spui că Dumnezeu îl iubeşte? Don't think so!


Ăsta este locul unde am făcut poza de mai sus (se vedea din camera de hotel). În zona încercuită este crucea. Se numeşte Stînca Şoimilor, traseul nu e prea greu iar priveliştea e superbă. Deci dacă aveţi drum la Tuşnad...

Să revenim. Viaţa în tabără îşi urma cursul normal pînă într-o zi fatidică pe care am numit-o D-Day (ştiută în istorie ca ziua în care Europa de Vest a fost invadată în al Doilea Război Mondial). În această zi , la prînz, ne-am trezit în faţa unei farfurii care arăta în felul următor:





Ceea ce se vede acolo e limbă de vacă (marturisire: eu chiar am gustat, credeam că ceilalţi glumesc cînd spuneau că e limbă ) şi asta a fost cea mai zguduitoare experienţă din tabără (şi pentru americani care au cam făcut foamea ziua aia).





La sfîrşit am ales să fim previzibili : am făcut un foc de tabără, ne-am adunat în jurul lui şi am cîntat în romînă şi engleză cîntări creştine clasice cum ar fi Amazing Grace sau ... Mighty to Save.


Ne vedem în tabăra de la anu'. Pînă atunci Dumnezeu să vă binecuvînteze pe toţi!






Transformers
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-07-10 09:25
Povestea clasică : băieţii răi sunt mulţi, puternici şi pot să facă ce vor ei (conştiinţa nu le face probleme) pe cînd băieţii buni sunt puţini, educaţi şi îngrădiţi de o groază de limite (trebuie să păşească cu grijă să nu distrugă peluza). Bătălia pare pierdută de la început.


Cam aşa e viaţa şi în lumea reală. Noi (creştini fiind) avem de luptat împotriva răului din noi (care întotdeauna ne copleşeşte numeric), împotriva răului din lume şi în acelaş timp să-i şi iubim pe oamenii din jurul nostru. Asta e ceea ce aş numi eu mission impossible. Dacă reuşeşti să faci asta în fiecare zi, atunci lupta cu nişte roboţi ţi se va părea o bagatelă.



Nu degeaba spune Domnul că ne trimite ca nişte oi în mijlocul lupilor ( vouă vă vine în minte un scenariu mai hopeless decît asta? ). Un verset din Romani spune: "Din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat". Dacă lucrurile ar fi văzute doar din perspectiva asta n-ar mai avea nici un rost să luptăm...



Dar este o continuare la versetul de mai sus care spune : "Totuşi, în toate aceste lucruri noi suntem MAI MULT DECÎT BIRUITORI, prin Acela care ne-a iubit" Romani 8:37. Avem garanţia că atîta vreme cît suntem cu Dumnezeu ne aflăm în tabăra învingătorilor - chiar dacă lucrul acesta nu e aşa de clar în unghiul din care privim.

Metamorfoza unui oraş
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-07-08 01:40
CONSTANŢA - unii ar spune că e un oraş extraordinar, superb, mirific etc. După 3 ani de locuit aici pot spune că nu mai are acelaş farmec de la început.



Pînă acum nu foarte mult timp, mă plimbam aiurea pe străzi şi mă gîndeam că abia aştept să termin facultatea ca să pot pleca de aici.



Mă săturasem de aceleaşi peisaje, de aceleaşi cladiri mi se părea că totul e previzibil, mă simţeam de parcă eram într-o închisoare.




Totul s-a schimbat cînd am mers pentru prima data în misiune cu echipa de norvegieni. Domnul mi-a deschis ochii şi mi-a arătat ce vede El cînd priveşte oraşul.



El vede oamneni, al căror suflet tînjeşte după acceptare, după dragoste şi ne trimite pe noi la ei, pentru că noi simţim în fiecare zi pe pielea noastră dragostea Lui.


Atunci cînd am realizat lucrul acesta, parcă mi s-a deschis in faţă o lume total nouă cu posibilitaţi nelimitate (înainte mă întrebam dacă mai rezist un an, acum înteleg că aş putea sta şi 10 şi nu mi-ar lipsi ocupaţie). Totuşi sunt şi regrete.
Atîta vreme am irosit uitîndu-mă la nişte zidiri (care oricît de frumoase ar fi sunt = cu 0 în ochii lui Dumnezeu) în loc să văd oamenii necăjiţi din jurul meu ce cîteodată aveau nevoie doar de un zîmbet din partea mea.



Este un verset în Biblie care spune că Biserica nu e clădirea în care se desfăşoară o slujbă religioasă ci e formată din credincioşii care trăiesc cu adevărat aproape de Domnul. Mare lecţie pe care am învăţat-o e că acelaş principiu se aplică şi la un oraş, la o ţară şi la întreagul glob pămîntesc

Praise You!!!
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-07-07 11:19
Dacă căutaţi un nou mod de a-L lăuda pe Domnul, vă recomand dansul. Pentru inspiraţie vedeţi






Exerciţiu de imaginaţie
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-07-06 23:42
Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pînă la ceruri, şi credincioşia Ta pînă la nori. Ps 36:5

Îmi place la nebunie să mă uit la nori şi să-mi las imaginaţia să zburde şi cum azi a fost mai înnorat în Cta se poate spune că am avut ocupaţie.


Aici am văzut un căţeluş care fuge zîmbind.





Aici e tot un cîine (azi a fost ziua cîinilor) din profil doar capul (este un cîine din desenele cu Porky Pig doar că asta nu are urechi ci un ciuf voluminos )

And last but not least... un uriaş vegetarian.


Momentan putem doar să admirăm norii, dar va veni o vreme cînd vom umbla pe ei "Apoi vom fi răpiţi în nori ca să întîmpinăm pe Domnul în văzduh, şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul" 1Tesaloniceni 4:16.

Day 2 - În parc cu copiii de la centrul de zi
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-07-05 17:33






Şi acum ... cea mai faină poză pe care am facut-o. Ştiu că nu e meritul meu, Domnul a aranjat cadrul întrun mod perfect şi a făcut astfel încît să fiu la locul potrivit la timpul potrivit - deci Lui Îi multumesc. Enjoy!



Şi poza asta îmi place (pe fetiţa acesta dulce o cheamă Larisa).

Cam atît pe azi.

Day 1 - Piaţa Ovidiu
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-07-04 23:18
Acest grup se numeşte King's Kids, (face parte din Fundaţia Youth with a Mission) e format numai din norvegieni şi a venit în Romania pt a prezenta un copiilor un program cu scop evanghelistic.

Au jucat o scenetă...

şi au lăsat audienţa cu gura căscată...


au creat opere de artă mobile (nu că nu erau opere de artă şi înainte de a fi pictaţi)





...şi vă ajunge pe azi.

Copiii străzii la film
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de odette in 2007-06-30 16:46
Stătea chiar în faţa mea. Era un tînăr rrom care ne explica de ce a întîrziat la întîlnire: a fost dus de poliţie la secţie pentru a i se face cazierul. În tot timpul acesta, eu mă uitam la el cu ochi mari şi mă întrebam ca orice om normal : CE CAUT EU AICI ?

Era o seară de evanghelizare cu copii străzii (care între timp au crescut şi au devenit tinerii străzii) şi cum toţi cei din echipă erau străini, a fost nevoie de un traducător. Şi eu am fost "the chosen one".

După ce am văzut filmul, ne-am rugat ca Domnul sa fie cu ei pe timpul verii şi să-i ajute să-şi găsească de muncă ( păreau sinceri cînd ziceau că vor să muncească). În timpul acestei rugăciuni s-a întîmplat ceva, Dumnezeu m-a făcut să-i văd prin ochii Lui.

Cu ocazia asta am învăţat un lucru despre El - Îi place la nebunie să facă imposibilul posibil. Hobby-ul Lui (căruia îi este dedicat full-time) este să ia oameni a căror viaţă este dată peste cap, să-i curăţească şi să-i facă să strălucească ca apoi să-i folosească pentru a schimba lumea. Asta este arta Lui. Cînd se uită la noi El nu vede ceea ce suntem ci ceea ce am putea fi şi aşa ar trebui să învaţam sa să ne uităm şi noi la oameni.




 
Termeni si Conditii de Utilizare